Aici, pe drum, trebuie să înveți. Înveți despre tine, despre ceilalți, despre drum și încercări de toate soiurile, mici și mari, unele până la limita suportabilității fizice și emoționale. Înveți despre ce ai fost și ce ai putea fi sau… Continue Reading →
Ochii negri, fără expresie, îl țintuiau de la distanță. Japoneza părea hotărâtă să-i taie avântul, plictisită de vorbăria lui. Adevărul este că, de fapt, Mioki se uita peste capul lui, dincolo de el, în zare, unde răsărea soarele. – Hei, Ikebana,… Continue Reading →
Diminețile sunt întotdeauna grele, mai ales când nu vezi lumina zilei, ci doar un tun de ceață gri, intrat printr-o fereastră suspendată în tavan, printre ochiurile de geam ale dormitoarelor-pușcărie. Dar drumul te cheamă, și Mioki s-a trezit devreme, după… Continue Reading →
Plecarea din Pamplona a însemnat să străbată orașul de-a curmezișul, în zori, aproape pe întuneric. De după zidurile cetății răsărea un ciob roșu de soare și Mioki a trăit fiecare clipă la o intensitate cum nu mai simțise până atunci…. Continue Reading →
Era a treia dimineață când se trezea pe Camino. De data asta, într-un dormitor mic, alături de două franțuzoaice tinere și un băiat blond cu ochi albaștri, care vorbea perfect engleza și spaniola. Băiatul ăsta îi păruse lui Mioki foarte… Continue Reading →
Deșteptarea în buncărul umed din Roncesvalles, alături de sute de oameni, i-a încercat teribil puterile lui Mioki. Se întreba tot mai mult dacă europenilor chiar le place jilăveala aia ușor îngălată – ea, una, se simțea lipicioasă pe tot trupul,… Continue Reading →
Astăzi aș vrea să vorbesc despre oameni. Ei au rămas la sfârșit pentru că sunt cel mai greu de pus în cuvinte, aproape imposibil. Oamenii rămân elementul cel mai complex de pe Camino, totodată și cel mai valoros. De asemenea, fără… Continue Reading →
Am terminat deja de zece zile călătoria mea pe Camino. După 31 de zile și aproximativ 800 de kilometri, am ajuns la capăt, în fața catedralei din Santiago de Compostela. Acum, uitându-mă în urmă, îmi dau seama de adevărata… Continue Reading →
ZIUA 2 Urcușul a început pieptiș încă din primii kilometri. Mioki se baza pe antrenamentul special de la templul ei budist din munte, însă tot nu părea ușor. Părul negru și scurt i se udase cu totul, ca și cum… Continue Reading →
Atunci când am ales-o din bibliotecă, habar n-aveam ce conține. Era doar una dintre cărțile cumpărate și necitite încă și mi-a venit așa, să pun mâna pe ea și s-o iau cu mine la drum. Prima săptămână a stat nedeschisă… Continue Reading →
© 2023 e-Literaria — Powered by WordPress
Theme by Anders Noren — Up ↑
Comentarii