De cele mai multe ori, oamenii așteaptă să ajungă „celebri” și abia apoi să-și amintească boem, cu multă înțelegere, de începuturi. Mie mi se pare că impresiile la cald sunt mai autentice (și mai puternice), așa că vă împărtășesc stările acestei prime săptămâni de blogging…

…care a venit ca un tăvălug, la care nu mă așteptam, dar la care speram, ca orice începător. A fost  o avalanșă de impresii, unele de bucurie, altele de neputință, unele de respingere, altele de negare, de acceptare, de agitație, de liniște. Cel mai greu este, din punctul meu de vedere, să te obișnuiești cu ideea că nu-i poți mulțumi pe toți. Să-ți întărești „naturelul” pentru tot felul de opinii, spuse în tot felul de tonalități, pe tot felul de voci și în toate gamele pământului. Să-ți cântărești reacțiile și să le pui hățuri, înlesnindu-le oamenilor ceea ce, uneori, ei nu-ți înlesnesc ție.

Dar mai puternice decât frustrările sunt satisfacțiile: speri, timid, la câteva like-uri și câteva share-uri. Însă când vin multe, multe, surprinzător de multe, te trezești că te sperie puțin reacția oamenilor, parcă n-ai ști ce să faci cu acest neașteptat (și temporar) succes. Când vine un ajutor substanțial, de la un mare „influencer” (mulțumesc, Ana Barton, pentru încredere și susținere necondiționată; mulțumesc, Marian Staș, pentru legătura cu lumea educației, update – mulțumesc, Mihai Vasilescu), începi să te gândești mai rațional la ce-ai făcut, dincolo de „a simți autentic” despre subiect.

La început, prostește, mi-a fost teamă să mă bucur. Apoi mi-am asumat fiecare like, fiecare share, dar și faptul că nu mai pot ține pasul cu citirea comentariilor de pe Facebook și de aiurea, necum să mai și răspund la ele. M-am bucurat de nota de dezbatere, politicoasă, argumentată. M-am întristat de tonuri vehemente și neavenite. După aceea mi-am dat seama că a fi blogger înseamnă să arunci un subiect și să-l faci al oamenilor. Tu nu mai contezi după aceea, este subiectul lor, dă-li-l, lasă-i să-l ia în stăpânire. Nu pot spune că e o condiție pe deplin asumată, dar lucrez la asta.

Sâmbătă, „Adevărul” a preluat ca editorial, în ediția print de weekend, postul de lansare. Acest lucru, alături de cei peste 1500 de vizitatori unici într-o zi, mă face să privesc cu multă încredere spre viitorul blogului e-Literaria. Și să vă mulțumesc, așa cum meritați, indiferent de care parte a baricadei veți fi fost.

IMG-20160313-WA0003