Aflată în fața unui comentariu agresiv și agramat, am zis să nu-mi stric zenul 🙂 și să obținem un lucru bun chiar și din asta, așa că o să abordez tema lui „ași”/„aș”/„a-și”.

Așadar, să clarificăm:

  • „ași cânta”, „ași dansa” nu există. Oricât de mult vi s-ar părea că sună ca „ași”, este „aș”: aș cânta, aș dansa, aș vorbi corect românește și, mai ales, mi-aș vedea de treaba mea.
  • „a-și” apare în situații de tipul: a-și da seama, a-și vedea lungul nasului, a-și veni în fire, a-și lua seama, în enunțuri precum: A-și da seama de adevăr nu-i la îndemâna oricui.

Diferența dintre una și alta se face astfel:

  • în cazul lui „a-și”, lipsește o literă, înlocuită prin cratimă: a (își) da seama.
  • în cazul lui „aș” (niciodată „ași”; doar dacă ne referim la „așii” de la cărțile de joc), este vorba despre conjugarea unui verb la modul condițional-optativ, prezent: aș vedea, ai vedea, ar vedea. Dacă nu scrieți „ari vedea”, n-aveți de ce să scrieți nici „ași vedea”.

Clar? Așa sper.