Picioarele îmi arată teribil. Am patru degete pansate, tendoanele sunt într-o stare deplorabilă și am bășici peste tot. Din păcate nu pot învăța nicio lecție din asta, încă nu știu dacă aș fi putut face ceva diferit și ce anume…. Continue Reading →
Dimineața a venit surprinzătoare și bună, cu un mic dejun ca-n familie, la o masă mare, într-un loc curat în care gazdele, un cuplu, au rămas tot timpul alături de noi, să ne facă viața mai ușoară, probabil cel mai… Continue Reading →
Aveam o istorie de cititor cu aceste „Povestiri de la marginea realității”. Citisem primul volum (pe atunci părea și singurul) și, în sinea mea, m-am gândit că din ele a fost stoarsă toată seva, stoarsă și turnată în niște povestiri… Continue Reading →
N-am să uit niciodată acest mic dejun. Vreo două pe Camino sunt de neuitat: unul după noaptea petrecută în cel mai mizerabil loc în care am dormit vreodată, și ăsta de acum. Poate și pentru că n-am mâncat aseară decât… Continue Reading →
Cum ziceam, le cam aleg. Două-trei lansări pe an, nu mai mult – mie îmi par destule. Astăzi a fost una dintre alea trei. Anamaria Bancea și-a lansat volumul de debut, Restituirea, o poveste ancorată în realitatea bucureșteană, scrisă cu nerv,… Continue Reading →
Cea mai acută întrebare pe care ți-o pui pe drumul ăsta (când ai timp de întrebări și creierul nu-ți este ocupat să supraviețuiești drumului) este cum de te-ai schimbat atât de rapid. Ce resorturi au declanșat în tine transformarea, uneori… Continue Reading →
Este uluitor cum pleci la un drum atât de lung fără să știi de ce, ci doar că pleci pentru tine. Și este fabulos că asta îți ajunge – atât e, n-ai de unde mai mult și nici nu trebuie…. Continue Reading →
Bine, unul dintre motive ar fi că se scrie atât de mult, încât un articol în plus sau în minus nu mai contează… Dar nu ăsta-i cel mai important motiv. Nu scriu despre târgurile de carte fiindcă pentru mine și-am cam pierdut… Continue Reading →
Aici, pe drum, trebuie să înveți. Înveți despre tine, despre ceilalți, despre drum și încercări de toate soiurile, mici și mari, unele până la limita suportabilității fizice și emoționale. Înveți despre ce ai fost și ce ai putea fi sau… Continue Reading →
Castrojeriz este un orășel adorabil, construit în piatră gri, ca toate celelalte, dar cu ceva anume diferit, sensibil. Poate cu viață. Localnicii, spanioli tineri și bătrâni, umpluseră străzile, și Mioki s-a gândit că orașul ăsta, spre deosebire de altele, trăia…. Continue Reading →
© 2019 e-Literaria — Powered by WordPress
Theme by Anders Noren — Up ↑
Comentarii